Denumire științifică: Nerium oleander
Denumiri populare: Leandru, Trandafir de mare, Dafin-trandafir.
Descriere: Leandrul este un arbust peren, cu o creștere rapidă și un port erect. Este o plantă de exterior, dar în zonele cu ierni reci, se poate ține în ghiveci pentru a fi mutat în interior pe timpul sezonului rece. Frunzele sunt înguste, alungite și lucioase, de un verde închis intens, menținându-se pe plantă pe tot parcursul anului.
Flori:
Culoare: Florile sunt de o frumusețe aparte, cu petale delicate, în nuanțe de roz și alb, adesea cu un model bicolore ce creează un efect vizual spectaculos.
Perioada de înflorire: Înflorește din abundență pe o perioadă foarte lungă, din primăvară până toamna târziu, oferind un spectacol continuu de culori.
Parfum: Majoritatea varietăților de leandru au un parfum discret și plăcut, care devine mai intens în serile călduroase.
Fructe: După înflorire, leandrul poate produce niște păstăi lungi, maronii, care se desfac pentru a elibera semințele. Acestea nu sunt de interes ornamental și sunt toxice.
Creștere la maturitate: Leandrul poate ajunge la o înălțime de 2 până la 4 metri, dar în ghivece va rămâne mai compact, fiind ușor de controlat prin tăieri.
Nevoi de mediu:
Temperatură: Este o plantă iubitoare de căldură. Suportă temperaturi de până la 0°C, dar nu și înghețul persistent. Pe timpul iernii, trebuie protejată, fie adusă în interior, într-un loc luminos și răcoros (5-10°C), fie învelită cu materiale speciale de protecție.
Lumină: Necesită multă lumină solară directă. O poziție în plin soare este esențială pentru o înflorire bogată.
Apă și umiditate: Udarea se face regulat și abundent pe timpul verii, mai ales în zilele caniculare. Leandrul preferă un sol constant umed, dar nu îmbibat. Iarna, udarea se reduce considerabil.
Sol: Se adaptează la majoritatea tipurilor de sol, dar preferă un sol bine drenat, fertil, ușor acid până la neutru.
Nevoi de îngrășăminte: Se fertilizează de 2-3 ori pe lună în perioada de creștere activă (aprilie-septembrie) cu un îngrășământ lichid pentru plante cu flori.
Tăieri: Tăierile de formare și de întreținere se fac la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii. Se elimină crengile uscate sau deteriorate și se scurtează lăstarii pentru a menține un port compact și a stimula înflorirea.
Boli și dăunători: Este o plantă rezistentă, dar poate fi afectată de afide, păduchi lânoși și coșenile, mai ales când este ținută în interior.
Utilizare practică: Ideal pentru terase, balcoane, grădini mediteraneene și ca element central într-un aranjament peisagistic. Poate fi plantat și sub formă de gard viu decorativ.
Toxicitate: ATENȚIE! Toate părțile plantei (frunze, flori, tulpini) sunt foarte toxice dacă sunt ingerate. Se recomandă prudență în prezența copiilor și a animalelor de companie. Evitați contactul cu seva plantei, care poate provoca iritații ale pielii.